Când o gaură neagră supermasivă aflată în centrul unei galaxii își încetează activitatea, brațele uriașe de emisie radio încetează să mai strălucească treptat.
Galaxiile radio sunt extrem de luminoase în domeniul undelor radio și, adesea, formează bule de gaz ce se întind pe milioane de ani-lumină. Aceste structuri sunt generate de fluxuri de material ejectat din nucleul galactic, alimentate de gaura neagră supermasivă activă.
Cu toate acestea, când sursa de energie a găurii negre centrale se epuizează, jet-urile nu mai pot reumple bulele de emisii radio. În această stare de rămășită, acestea își pierd treptat energia și se sting — reprezentând ultimul stadiu al evoluției galaxiei radio.
Investigarea candidaților care se estompează
Un grup de cercetători a analizat paisprezece candidați care păreau galaxii radio în stadiu de estompare sau rămășițe.
Observațiile s-au desfășurat în cadrul XMM‑Newton Large-Scale Structure, un sector bine cartografiat al cerului, studiul anterior fiind intens realizat cu telescopul spațial XMM‑Newton.
Echipa a folosit MeerKAT din Africa de Sud, Jansky Very Large Array din SUA și rețeaua LOFAR din Europa. Această combinație de vizualizare radio a permis să se urmărească modul în care emisia radio a bulelor se modifică pe măsură ce particulele din interior îmbătrânesc și își pierd energia.
Rămășițe tinere și diversitate surprinzătoare
Una dintre cele mai interesante descoperiri a fost vârsta rămășițelor.
Procesul de estompare a durat aproximativ între 8 și 42 de milioane de ani, iar vârsta medie a estomperii a fost estimată la aproximativ 12 milioane de ani.
Acest rezultat sugerează că există o populație tânără de rămășițe.
Noile rezultate reprezintă un pas important în înțelegerea ciclului de viață al galaxiei radio și în înțelegerea modului în care gaura neagră supermasivă funcționează ca motorul care alimentează bulele uriașe de emisii radio. Cercetarea a fost publicată pe 14 iulie în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Sursa: Space.com
Sursa foto: NASA, ESA, S. Baum and C. O'Dea (RIT), R. Perley and W. Cotton (NRAO/AUI/NSF), and the Hubble Heritage Team (STScI/AURA)
