Conform săpăturilor arheologice, Denisovanii din zonele asiatice au lăsat urme comune cu neandertalenii, cu oamenii moderni și cu Homo erectus, în timp ce purtau în același timp trăsături craniene și genetice unice.

Dovezile indică faptul că Denisovanii, datorită variantelor craniene și a variatelor genetice, reprezintă un grup uman distinct, iar aceste semne pot dezvălui aspecte noi despre înfățișarea lor.

Conform analizelor recent, Denisovanii au trăit în Asia timp de sute de mii de ani, iar adaptările lor la diverse medii ecologice au fost variate.

Analiza craniilor Xujiayao în lumina Denisovanilor

Un nou studiu a folosit metode paleoproteomice și a analizat 20 rămășițe Xujiayao, toate atribuite Denisovanilor.

Această confirmare le-a permis cercetătorilor să examineze în detaliu craniile și dinții și să contureze cum ar fi putut arăta un Denisovan.

Rămășițele Xujiayao, descoperite la sfârșitul secolului XX, au fost inițial considerate Neanderthali sau Homo sapiens arhaic, iar data aproximativă se situează între 138 și 199 mii de ani.

Alte comparații și întrebări taxonomice despre Denisovani

Înțelegerea mai bună a craniilor Xujiayao a dus la compararea rămășițelor Denisovanilor din Asia de Est cu cele ale altor specii pentru a clarifica evoluția lor.

Unii cercetători au folosit denumiri precum Homo juluensis sau Homo longi pentru rămășițe din Asia de Est, însă oamenii de știință cred că Denisovanii au păstrat unitatea lor ca specie.

Variația morfologică între Denisovani este surprinzător de mare, iar această diversitate poate fi explicată prin variabilitatea genetică și prin modul în care populațiile din Asia au interacționat.

Reconstrucția feței și aspectul vizual al Denisovanilor

Cercetătorii au realizat o nouă reconstrucție facială a unui Denisovan de sex masculin, adăugând noi nuanțe imaginii acestora.

Conform studiilor anterioare, Denisovanii ar fi avut probabil tonul pielii închis, păr închis la culoare și ochi căprui, iar noua reconstrucție îl arată pe vizitator cu o expresie orientată spre privitor, cu sprâncene proeminente.

În această reconstrucție, chipul Denisovan se aseamănă în linii mari cu cele ale neandertalienilor și ale oamenilor moderni, însă trăsăturile faciale rămân distincte.

Legăturile dintre ADN și variația morfologică

Potrivit lui Qiaomei Fu, este posibil ca în timpul Denisovanilor din Asia de Est să fi coexistat și alte linii genetice.

Chris Stringer susține că ADN arată o diversitate foarte mare în rândul Denisovanilor, sugerând ramuri timpurii ale divergenței populațiilor și explicând variația morfologică.

Concluzia cercetătorilor este că această variație, în legătură cu reconstrucția feței, ajută publicul să înțeleagă acest grup ancestral extrem de divers, care a trăit în Asia.