Cercetătorii au secvențiat genomurile a trei persoane din Europa din ultimele etape ale Paleoliticului și au constatat că legăturile lor biologice erau mai apropiate între ele decât se credea anterior. Rezultatul evidențiază faptul că între populațiile de acum 30.000 de ani genele nu erau atât de separate pe cât s-ar fi putut presupune.

Cultura Gravettienă provine din ultimul glaciațiu și s-a răspândit în Europa între aproximativ 34.000 și 25.000 de ani în urmă. Artefacte precum artă portabilă și figurinele în formă de Venus sugerează o moștenire culturală și artistică bogată.

Din perioada Gravettiană, până în prezent, doar aproximativ douăzeci de genomuri osoase au fost decodificate, astfel rădăcinile populațiilor rămân încă în mare parte necunoscute. Noile analize aduc însă speranță pentru o înțelegere mai precisă a mișcărilor populațiilor pe continent.

Legăturile genetice est-vest ale Gravettienilor

Conform datelor anterioare, grupurile din Europa de Vest erau în mare parte separate de populațiile din Europa de Est, ceea ce sugera modele de legături distincte. Noile analize genomice pot nuanța această imagine.

Un studiu publicat în Science Advances pe 23 octombrie a prezentat genomurile a trei Gravettienilor din Spania, Franța și Italia. Un individ purta componente genetice estice și occidentale, sugerând că acum 30.000 de ani exista deja un flux genetic est-vest.

Acel exemplu arată că migrațiile și amestecul populațiilor nu au fost excepții, ci o caracteristică a peisajului genetic al Gravettienilor. Fluxul est-vest nu a fost un fenomen izolat, ci a contribuit la diversitatea genetică a Europei.

Istoricul genetic al Gravettienilor din peștera Isturitz

O femeie Gravettian găsită în peștera Isturitz indică, la acea perioadă, urme ale fluxului genetic est-vest, apropiind regiunile orientale și occidentale.

Peștera Isturitz se află pe o rută strategică între continent și Iberia, iar se consideră că a funcționat ca un centru cultural și biologic în Gravettian. Artefactele descoperite sugerează contacte pe termen lung între populații.

Cercetătorii au indicat că Gravettienii din vestul Europei au fost biologic mai strâns legați de grupurile din est, dar există semne de legături cu grupuri din centrul Europei. Isturitz a fost un centru unde populațiile se întâlneau și interacționau în Paleoliticul târziu.

Caracteristicile genomurilor Gravettienilor și implicațiile lor

Noile genomuri decodificate arată că aceștia erau în principal mai apropiați de populațiile din vestul Europei, și aveau probabil trăsături comune precum piele de culoare închisă, păr închis și ochi închiși.

Cercetătorii au observat o diversitate genetică semnificativă între exemplare, indicând modele complexe de migrație în timpul Gravettian. Fluxul est-vest apare ca o caracteristică cuprinzătoare, contribuind la variabilitatea genetică a Europei.

În ansamblu, dinamica structurii populațiilor în vestul Europei în timpul Gravettian pare mai complexă decât s-a crezut anterior. Cercetările subliniază importanța legăturilor între regiuni pentru o înțelegere mai nuanțată a acestei perioade.