Cu peste două milenii în urmă, o navă încărcată cu fier s-a scufundat în apele Dunării, în zona actualei Austriei. Această comoară ruginită, formată din 500 bare de fier, reprezintă cea mai mare descoperire de acest tip din Europa și oferea suficiente resurse de fier pentru a echipa o armată.

Descoperirea a ieșit la iveală în 2019, când muncitorii din apropierea comunei Deinham extrăgeau pietrișul și au găsit bucăți de fier cu capăt dublu, anunțând autoritățile de patrimoniu.

Este foarte rar ca un astfel de tezaur de fier să ajungă în comerțul cu fier vechi; această concluzie a fost formulată de Trebsche, arheolog la Universitatea din Innsbruck.

Detaliile celor 500 de bare de fier și rezultatele cercetării

În studiul publicat la 21 septembrie, Trebsche și Marion Berranger au analizat în detaliu depozitul din Deinham și au prezentat rezultatele către comunitatea științifică.

Dintre 193 bare de fier complete și 307 bare de fier parțiale, totalizând cel puțin 500 de bare, cercetările au arătat că aceste artefacte reprezintă un set impresionant.

Lungimea medie a unei bare complete a fost 28,5 centimetri, cu o masă de aproximativ 2 kilograme; greutatea totală a lotului se estima la o tonă.

Semifabricatele de bare de fier semnifică utilizarea lor

Aceste semifabricate de bare de fier nu erau produse finite, ci materiale semifabricate, destinate să fie forjate sau transformate ulterior de fierari.

Pe baza acestor semifabricate, ar fi fost posibil să se forjeze aproximativ 500 săbii sau chiar 8.000 cuie.

Trebsche a subliniat că transportul în cantități atât de mari în perioada târzie a Epoca Fierului era rar și indică o creștere a capacității industriei siderurgice de-a lungul Dunării.

Contextul pierdut și dificultățile de urmărire

Fierul a fost descoperit în timpul extragerii pietrișului, iar contextul arheologic original a fost distrus de utilizarea utilajelor mari, ceea ce face dificilă stabilirea exactă a modului în care fierul a ajuns în albie.

Această situație complică reconstruirea poveștii și identificarea originii materialului; cercetătorii nu pot spune cu certitudine de unde provin materialele și cum au ajuns în fluviu.

Dacă aceste bare sunt legate de pierderi de navigație, este posibil să fi fost produse în regiuni din aval; astfel de bare similare au fost găsite în Manching, Germania, la aproximativ 200 de kilometri distanță, motiv pentru care cercetătorii analizează în prezent urmele de elemente pentru a determina cu precizie locul de proveniență.

Evaluarea cercetătorilor și importanța istorică

Trebsche consideră uimitor faptul că atât de mult fier a fost transportat într-o singură tranzacție în Epoca Fierului târzie.

Această descoperire susține creșterea capacității industriei siderurgice și importanța comerțului fluvial în zona Dunării; cercetătorii sugerează că producția și comerțul cu fier erau strâns legate de infrastructura fluvială.

Cercetătorii continuă să analizeze urmele ale componentelor pentru a determina sursa exactă și condițiile ambientale în care fierul circula în regiunea Dunării.